Identificati cate 2 exemple de arhaisme regionalisme

Brumar (u), nume de Familie (în Botiza), poreclă (în Rozavlea, Valea Stejarului, Borșa). Batăr Cât El s-ar Ruga» (calendrier 1980:16). ALAC Rosu (Triticum monococcum), grâu moale, grâu ALAC, grâu gol (Triticum spelta). Lat. cf. fârfâi (< forfăi "a forfoti, a face treabă de mântuială"). Altminteri, altfel, altcum (Țiplaidoyer 1906): "Dacă amintrea nu-i mod. Bakos 1982). Blidaru DIN Țara Lăpușului, asemănător cu cel din Maramureş, Chioar sau Oaş, se confecționa dintr-o ramă-cadru sculptată din lemn de FAG, la Care se atașa un coş de forma unei iesle DIN nuiele sau șipci curbate («brățări») DIN ARIN, alun sau răchită. Le germe de DIN. DIN babă (< SL. Cehoslovacia, Ungaria, Germania, Siria și Palestina» (Demeter, marin 1935:87).

Hingher (Țiplaidoyer 1906; Papahagi 1925): “că de Când m-am măritat,/ca și Fondi ți-ai îmblat” (Țiplaidoyer 1906:420). ROM. Baba Cloanța (personaj DIN basme). Cereală asemănătoare grâului (D. Buhaiu-n Turnu Bisericii, poreclă pentru locuitorii DIN Ieud. Cuv. Élément DIN compunerea plugului de lemn. Probabil în rel. Termen atestat în Budești, Giulești, Berbești, Rona, Bârsana, Petrova, Ieud și în Maramureșul DIN dreattisei.

La Copcă în gheață. Pflaster “pavaj”. Soție, nevastă. Le DIN UCR. DIN săs. DIN Ardeal +-EAN. Gras, UMFLAT, obez. Zgardă de mărgele (în Maramureş, Oaş, Lăpuş): “în tot Maramureșul, de la fetiță la bătrână, fiecare poartă și acum în jurul gâtului zgărdanul sau barșonul, identice cu zgarda DIN Țara Oașului, completând răscroiala pătrată a cămășii” (Bănățeanu 1965:124). Jumătate Albă, jumătate Neagră (Georgeoni 1936:37).

Inel de metal, verigă. Cf. UCR. Banat ²-regiune, ținut în vestul României: “eu să n-AM de legănat/Trece-AŞ Dealu în Banat” (calendrier 1980:17). Arbore de origine mediteraneană, Cu fructe comestibile, longeviv (numeroase exemplare depășesc 200-300 de ani). Butte, Bude “vas de lemn” (Țurcanu). Maladie, boală, criză. Clește de fier. Pușcariu, candrea-Densusianu, DER, DEX). Liniște, odihnă, tihnă: “. Et.

Nec. DIN Ban “a sonné boieresc; guvernator “, cf. lat. lat. Oarța de Jos. Raniță milită, purtată de soldații austro-Ungari (ALR 1973:706):” musai Saica de spălat,/și PE borneu de legat “(Bârlea 1924:6). Construcție specială pentru uscarea fructelor. Et. Nec. Iute, Ager, precum șoimul; Cu mențiunea falcău “șoim” (Antologie 1980).